Foarte multa lume isi cauta un loc de munca stabil la o firma serioasa si pe un salar bunicel. Prin lumea asta ma numar si eu, dar sperantele nu sunt tocmai dintre cele mai bune in acest sens, in schimb pentru altii speranta e mai mare si poate oportunitatile sunt altele.
Pentru a-mi gasi un loc de munca zi de zi ma dau pe net pe diversele site-uri de anunturi unde se gasesc si locuri de munca sau vizitez paginile web a unei agentii de plasare a fortei de munca in speranta ca voi fi cel ales de una din firmele ce isi cauta un angajat de incredere. Si tot vizitand asa zi de zi ma uit si peste un site de la o agentie plasare forta de munca in speranta ca dupa adaugarea unui CV online poate o companie ma ia in serios. In ultima perioada am depus destul de multe CV-uri online cat si offline dar feedback-ul lasa de dorit si desi nu ma suna nimeni pentru a-mi oferi locul de munca dorit imi spun ca probabil nu ma incadrez cerintelor firmei respective.
Oricum e cam greu in ziua de azi sa gasesti o firma serioasa, un salar motivant si alte beneficii care sa te tina la servici pentru o perioada lunga de timp. Ceea ce ma deranjeaza pe mine este problema experientei, care la unele job-uri la care aplic ori nu o am deoarece se cere prea multa, ori nu este necesara, desi pot spune ca asi putea face multe si mi-ar placea sa fac multe, dar patronii vor sa fi gata invatat deoarece ei nu isi mai pierd vremea cu fiecare om.
Cauza acestei concluzii a patronilor sunt tot angajatii deoarece odata invatati, ori pleaca din firma la o firma mai mare pe baza cunostiintelor cumulate la locul de munca actual sau a cunostiintelor provenite dintr-un training intr-o firma ce tocmai i-a angajat. Foarte multi tineri mai ales, imediat ce se vad angajati si cu un training facut pe banii companiei, se ridica cu pretentii spre patronul ce le-a facut acel training lucru care nu place multor patroni, pretentii constand in bonusuri, ori salar mai mare si in general doresc mai multe beneficii si cat mai putine responsabilitati, lucru care mi se pare total aiurea din partea unui proaspat angajat si din aceasta cauza ii inteleg pe patroni. Ce nu inteleg eu la patroni, este faptul ca atunci cand in compania lor au oameni ce lucreaza pentru ei de multi ani, ori isi bat joc de ei platindu-i aiurea, ori atunci cand acestia vor sa plece pur si simplu nu le pasa si ridica din umeri nici macar intrebandu-i de ce au luat decizia de a pleca din firma lor. Acesti patroni nu inteleg ca timpul pe care trebuie sa il piarda invatand un angajat proaspat este destul de costisitor din multe puncte de vedere. Toti merg pe ideea ca unu vine, altul pleaca si tot asa… someri si oameni sa munceasca sunt destui, chestii adevarate si nu prea.
Patronii romani ar trebui sa aprecieze mai mult angajatii care ii au de multi ani la ei in firme, iar noii angajati ar trebui sa aiba parte de un training prin care sa invete ce trebuie invatat, dupa care contractul de munca sa aiba o clauza prin care angajatul se obliga sa ramana in firma pentru o perioada minima de timp sau achitarea trainingului si a cheltuielilor ce s-au facut cu angajatul pentru ca acesta sa acumuleze cunostiintele necesare.
Sincer va spun ca eu prefer sa invat noii angajati sa munceasca cum stiu eu ca e mai bine si cum vreau eu, decat sa vina gata invatati cu figuri si cu idei preconcepute de la fostul loc de munca. Cat despre patronii ce angajeaza pensionari in locul tinerilor ce au intr-adevar nevoie de servici, acestia sunt doar de blamat, cu toate scuzele lor patetice, ca vezi doamne pensionarii sunt mai ieftini, ca nu platesc taxe la stat pentru ei sau ca ei au experienta.
Intrebarea mea pentru patroni ar fi urmatoarea:
Ce se intampla atunci cand toti pensionarii astia care azi muncesc se termina?
